#InterviurileBGW: Ada Mărculețiu, Amber: “Calitățile ne sunt la dispoziție tuturor, indiferent de gen.”
Foto: Andrei Cimpean
Amber, cel mai mare studio de game development independent din România, susține egalitatea de șanse în domeniul industriei dezvoltării de jocuri video, fiind inițiatorul campaniei #HerOwnGame, ce are ca scop să încurajeze fetele să urmeze o carieră în industrie și să atragă atenția asupra preconcepțiilor greșite cu care ele se confruntă.
În cadrul site-ului dedicat campaniei, herowngame.amberstudio.com, cei interesați pot descoperi într-un mod interactiv și distractiv mai multe detalii despre joburile din industria de gaming, printr-o comparație cu joburi stereotip. Astfel, Amber își dorește să evidențieze faptul că abilitățile necesare unui job în dezvoltarea de jocuri video nu diferă cu nimic de skill-urile necesare îndeletnicirilor stereotip.
Continuăm seria de interviuri cu doamne și domnișoare din Amber care ne împărtășesc din experiențele personale cum e să lucrezi în industria de gaming ca femeie, ce skill-uri sunt necesare pentru a clădi o carieră și dacă s-au confruntat cu stereotipuri de-a lungul carierei lor în domeniu. Ada Mărculețiu, Project Coordinator în departamentul de QA, ne spune cum a început povestea ei în gaming.
Când ai descoperit pasiunea pentru gaming?
De mic copil am profitat întotdeauna de fiecare ocazie de a mă juca orice, cu orice și sub orice formă, înclinație care a plecat de la jocurile fizice exterioare și perpetuându-se digital cu Tamagochi, Tetris (formatul clasic), consolele Terminator și Sega, arcade machines… practic tot ce îmi pica în mână.
Pasiunea pentru gaming, în sensul în care îl înțelegem acum, a început în 1998 într-o mică sală de calculatoare, deschisă foarte convenabil în cartier. Nu se răspândise încă Internetul, jucam în rețea fel de fel de jocuri și descopeream programe care acum par arhaice. Totuși, ce a determinat cu adevărat pasiunea a fost apariția shooter-ului Counter-Strike în 1999, joc pe care îl joc ocazional chiar și în ziua de astăzi.
Cum ai ajuns să activezi într-un studio care dezvoltă jocuri video?
După finalizarea studiilor politice, care, din păcate, nu îmi sunt de mare folos în România, întâmplarea a făcut ca un prieten vechi să-mi ofere o recomandare în Ubisoft, îndemnându-mă să aprofundez pasiunea pentru gaming și să descopăr ce se află “în spatele cortinelor” ei.
Trebuie să recunosc că mi-a stârnit curiozitatea, iar după experimentarea mai multor joburi fără un viitor palpabil, acceptarea acelui post a fost o provocare care s-a transformat ușor, ușor într-o mini-carieră.
Au fost momente în care te-ai simțit dezavantajată că ești femeie în industria aceasta? Dar avantajată?
Lăsând munca să vorbească întotdeauna în locul meu, pot spune sincer că nu am întâmpinat niciodată dezavantaje.
Avantaje foarte probabil că au fost, dar este greu de distins între cele care pot fi atribuite faptului că sunt femeie și cele datorate strict felului deschis de a mă adresa oamenilor cu care intru în contact.
Care sunt stereotipurile de care se lovesc femeile atunci când vor să lucreze într-un studio de gaming?
Nu cred că sunt multe stereotipuri care privesc femeile, dar cele care există se leagă în principiu de emoții, de faptul că o femeie este percepută preponderent ca fiind mai sensibilă și de preconcepția că are mai multă nevoie de protecție decât un bărbat. Asta duce uneori, spre exemplu, la tratarea femeilor ”cu mănuși” sau la presupunerea că ea va avea o reacție inoportună atunci când i se semnalează o problemă sau greșeală.
În același timp, dacă o femeie intră în acest mediu predominat de bărbați având o atitudine nonșalantă și își menține concentrarea pe dezvoltare și acumulare de cunoștințe, poate depăși cu ușurință orice stereotip.
Ce skill-uri sunt esențiale pentru a putea avea o carieră în domeniu?
În propria-mi opinie nu există punct de plecare mai bun decât să fii curios. Menținând o mentalitate generalmente curioasă, interesul de a învăța atât elementele din jurul muncii de zi cu zi, cât și pe cele din exteriorul ei, ajută la formarea unui bagaj mai complex de cunoștințe, și generează conexiuni care s-ar forma mult mai greu, în lipsa acesteia.
Curajul este, de asemenea, extrem de important, inclusiv ca factor motivant. În această industrie versatilă, este ușor să te pierzi în mulțime, iar de multe ori se aplică bine-cunoscuta vorbă “Cere și ți se va da”. Am cunoscut, spre exemplu, femei care nu au putut evolua și dezvolta cunoștințe noi la capacitatea pe care o au sau care nu au obținut o promovare sau o mărire pe care o meritau, doar pentru că nu au avut curaj să ceară aceste lucruri.
Nu în ultimul rând, este importantă creativitatea, pe care o consider motorul principal al dezvoltării. Este ușa care deschide drumul spre experimentare și inovare, cât și modalitatea de a transpune imaginația în realitate. Pentru un tester să fii creativ poate însemna capacitatea de a găsi probleme complexe în joc, pentru un manager de proiect înseamnă abilitatea de a dezvolta metodologii personalizate pentru proiectul său, iar pentru un manager de departament poate înseamnă găsirea de soluții eficiente pentru orice problemă.
Care sunt atuurile pe care o femeie le poate aduce în această industrie?
Calitățile ne sunt la dispoziție tuturor, diferența stă în ce asimilează și dezvoltă fiecare dintre noi, indiferent de gen.
De-a lungul anilor, ce am observat a fost că femeile au tendința de a aplana mai rapid și mai ușor situațiile conflictuale din cadrul muncii, iar acest lucru cred că se datorează în mare parte nivelului lor mai ridicat de empatie.
Încă un atu este procesul de gândire premergător unei decizii. Bărbații iau, nu de puține ori, decizii de impact fără a privi situația respectivă din multiple perspective sau fără a lua în considerare toate părțile implicate. Femeile, pe de altă parte, continuă să își folosească empatia atunci când iau decizii, analizează un spectru mai larg de perspective, în funcție de care încearcă să ia decizia cea mai potrivită. Partea mai puțin roz este că ai nevoie de câțiva ani de experiență și un nivel optim de control mintal pentru ca acest proces de gândire să fie unul echilibrat și rațional, altfel această abordare amplifică riscul de a pica în plasa a ceea ce numim ”overthinking”.